GLASUL ŞCOLII ''DR. PETRU ŞPAN ''

FONDATOR: Mădălina Toma

ÎNSEMNĂRI ALE UNEI ,,CITITOARE DE CURSĂ LUNGĂ” – despre romanul scriitorului Maxim Gorki, COPILĂRIA

ÎNSEMNĂRI ALE UNEI ,,CITITOARE DE CURSĂ LUNGĂ” – despre romanul scriitorului Maxim Gorki, COPILĂRIA

AUTOR: Mădălina TOMA


Înainte de a vă povesti despre ultima carte citită, pe care am devorat-o preț de câteva ore, țin să precizez că aceasta nu este o recenzie sau o cronică. Nu-mi place să le numesc așa, ci îmi place să le numesc pur și simplu, ÎNSEMNĂRI ALE UNEI ,,CITITOARE DE CURSĂ LUNGĂ”.

Nu, nu sunt un critic literar sau vreun cititor specializat, dar îndrăznesc să spun că fac parte din ,,cercul vicios” al cititorilor de cursă lungă. Am ajuns să citesc o carte, chiar două, pe săptămână și asta datorită unui profesoare, care a reușit să-mi stârnească apetența pentru lectură și căreia îi mulțumesc din suflet. Este vorba despre Alina Pamfil. Mi-aș dori să ajung să stârnesc interesul elevilor mei pentru lectură, aidoma doamnei profesoare, și dacă nu voi reuși să fac asta cu elevii mei, sper să o fac cu propriii mei copii, pentru că, până la urmă, ce poate fi mai frumos decât o familie, care cunoaște bucuria deplină a lecturii?!

Îmi amintesc cu drag de prima întâlnire a CLUBULUI DE LECTURĂ ,,VOCEA MICILOR CITITORI”, pe care l-am organizat în primul meu an de profesorat. Am discutat despre cartea lui Eric-Emmanuel Schmitt, Oscar și Tanti Roz, prilej cu care am și întocmit un altfel de proces verbal al primei întâlniri – https://glasulscoliipetruspan.wordpress.com/2015/02/21/oscar-si-tanti-roz-eric-emmanuel-schmitt-un-alt-fel-de-proces-verbal-al-primei-intalniri-din-cadrul-clubului-de-lectura-vocea-micilor-cititori/. În timp ce citeam Copilăria, mi-am amintit de ,,micii cititori”, care, cu siguranță, s-ar fi înfruptat din această carte. Așa că, m-am hotărât să le stârnesc apetitul elevilor pentru această carte, care merită un loc în biblioteca lor.

GORKI, Maxim, Copilăria, Iași, Editura Polirom, colecția TOP 10+, 2013, 264 p., în traducerea lui Cezar Petrescu.

Alexei Maximovici Peșkov s-a născut la Nijni Novgorod, la 28 martie stil nou 16 martie stil vechi 1868. A rămas orfan la vârsta de nouă ani și a fost crescut de bunica sa, o excelentă povestitoare. La moartea ei, tânărul Alexei Maximovici a încercat să se sinucidă, în decembrie 1887. Apoi, a rătăcit pe jos prin tot Imperiul Rus, timp de cinci ani, lucrând în diferite locuri și acumulând o mulțime de impresii pe care le va folosi mai târziu în operele sale. Maxim Gorki  a fost pseudonimul său literar. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Maxim_Gorki).

Gorki spunea că: ,,Orice carte este un testament pe care l-a scris un om despre sine însuși – despre cea mai complicată ființă din lume, despre cea mai enigmatică și cea mai demnă de a fi iubită, despre o ființă a cărei muncă și imaginație au creat tot ceea ce există pe Pământ, tot ceea ce este măreț și frumos.”.

Copilăria este o carte care face parte din trilogia autobiografică, alături de La Stăpâni și Universitățile mele. Alioșa Peșkov este numele protagonistului. Alioșa este un personaj al Rusiei din secolului XX, care este crescut de bunici, într-o societate ostilă și plină de prejudecăți.

Tatăl lui Alioșa moare ca urmare a unei „glume” făcute de cei doi cumnați ai săi (Miska și Iakov). Astfel, micuțul Alexei este nevoit să se stabilească, împreună cu mama sa, în casa bunicului Vasili Vasilievici, care deținea un atelier de vopsitorie. În casa bunicului domnește însă cearta: unchii sunt mereu puși pe harță. Alexei va cunoaște cruzimea bunicului, fiind bătut în nenumărate rânduri, cu sau fără motiv. Singura ființă care încearcă să-1 ocrotească și să-i ofere un strop de dragoste este bunica sa, Akulina Ivanova. Nenorocirile se țin însă lanț în gospodăria bunicului: Țignuș, calfă în atelierul de vopsitorie, moare din pricina unuia dintre feciorii lui Vasili Vasilievici, care îl pusese să ducă o cruce de stejar, fiind strivit sub greutatea acesteia. Îndârjirea bătrânului de a nu împărți averea îl determină pe un alt fecior să dea foc vopsitoriei, incendiind tot ceea ce agonisise bătrânul de-a lungul întregii sale vieți. După acest tragic eveniment, familia se va destrăma: feciorii (Miska și Iakov) își vor risipi averile în chefuri nesfârșite; bunicii, firi opuse, după repetate certuri, vor decide ca fiecare să trăiască după voia lui. Alexei, singur, pare a fi „copilul nimănui”. Mama sa, Varvara, se va recăsători cu un student „întârziat” și fără bani, va muri în urma bătăilor bestiale ale soțului.

Deși are parte de o copilărie nefericită, populată de oameni, care, de multe ori, îl umilesc, Alioșa suportă cu stoicism toate acestea, ceea ce-l face un personaj memorabil. Cu toate astea, copilăria evocată de Alioșa capătă valențe magice ori de câte ori bunica începe să spună povești: ,,Când vorbea, bunica rostea cuvintele într-un fel anume, de parcă le-ar fi cântat. Cuvintele ei semănau cu niște flori, așa erau de blajine, colorate și însorite și mi se întipăreau în minte.”. Conștient de tot ceea ce se petrece în jurul său, Alexei își va pune mereu întrebarea: „De ce?”.  Această întrebare îl va obseda și îl va însoți mulți ani. Va munci din greu încă din momentul în care bunicul i-a spus: „ Du-te și tu de-ți găsește un stăpân.”.

Despre copilărie, scriitorul nota: „Când mă gândesc la copilăria mea, mă asemuiesc cu un stup de albine în care tot soiul de oameni șterși au adus întruna, ca albinele, mierea cunoștințelor și gândurilor lor despre viață, îmbogățindu-mi sufletul, fiecare cu ce se învrednicea.”.

Aș îndrăzni să spun că antiteza este procedeul folosit în caracterizarea personajelor. Bunicul, un om sever, dur, rece, autoritar, în timp ce bunica este blândă, știe să spună povești înainte de culcare, este o bună ascultătoare și, totodată, o bună povățuitoare. Imaginea bunicii este fără îndoială una magică. Deși bunicul este un om dur, Alioșa vede în el un om bun, un om care nu vrea decât să-i insufle valori și principii morale solide. Imaginea bunicii predomină, din păcate, în detrimentul imaginii mamei.

Cred că romanul lui Maxim Gorki, Copilăria, ar fi trebuit să aibă titlul Micuțul Alioșa și când spun asta, mă gândesc la romanul lui Charles Dickens, Micuța Dorrit (o carte pe care v-o recomand, la fel și miniseria Mica Dorrit (2008), produsă de BBC, o ecranizare în 14 episoade 😉 ).

Mă încumet să afirm că romanul Copilăria este un roman al formării, un veridic bildungsroman, aidoma scrierii lui Ion Creangă, Amintiri din copilărie. Evident că universul copilăriei evocat în ambele romane nu are aceleași valențe. Dacă tărâmul mirific al copilăriei devoalat cu nostalgie de Ion Creangă este brăzdat de armonie, veselie, fericire, copilăria lui Alioșa este una tristă… Despre copilărie, vorbește foarte frumos și criticul G. Călinescu –  Copilăria nu dispare niciodată din noi, ea constituie izvorul permanent din care decurg toate meandrele vieţii noastre.” (G. Călinescu, Cronicile optimismului, E.P.L.Buc. 1964, p. 274). În literatura universală, există numeroase scrieri în care este evocată copilăria. Amintim în continuare câțiva autori: Victor Hugo (Mizerabilii), Hector Henri Malot (Singur pe lume), Charles Dickens (David Copperfield), A.P Cehov (Vanika); și, implicit, Maxim Gorki cu trilogia sa autobiografică: (Copilăria mea, La stăpân, Universităţile mele).

Consider că romanele La Stăpâni și Universitățile mele ar trebui să facă și ele parte din colecția TOP 10+ (Editura Polirom), romane pe care promit să mi le achiziționez în următoarea perioadă, nerăbdătoare fiind să urmăresc evoluția lui Alioșa.

Vă recomand această carte, care, pe mine cel puțin, m-a răscolit, m-a emoționat și, mai mult de atât, mi-a oferit o lecție de viață!

P.S Această carte mi-a fost oferită de Libris – https://www.libris.ro/, https://www.facebook.com/libris.ro/! Pe această cale, temeinici străjeri ai lecturii, țin să vă mulțumesc nu doar pentru cartea primită, ci și pentru faptul că în lumea ,,cititorilor de cursă lungă” este doar soare și asta datorită vouă, celor care cunoașteți semnificația cuvintelor ,,Respect pentru Oameni și Cărți”!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la Iunie 18, 2017 de în RECENZII şi etichetată , , , , , , , , .

Navigare

%d blogeri au apreciat asta: